Porumbeii ne erau deja îmbarcați pentru primul maraton al sezonului 2011 și, împreună cu dl Marius Tunduc, am ”dat o fugă” până la Sibiu, pentru a-l intervieva pe multiplul campion național la fond și maraton, dl. Gheorghe Lungu.

Pe final, când tocmai strângeam sculele, dl Lungu m-a chemat sus, la matcă, să-mi ofere 2 pui. Desigur, i-am mulțumit atunci, deși poate puțin cam rezervat, politicos. Îi mulțumesc din nou acum, public, tot din suflet.

Oare de ce ”deranjul”? Vedeți în continuare!

Apreciez foarte mult gestul nobil (nu e un cuvânt mare!) al dumnealui, de a ajuta un necunoscut, pe mine,  pentru simplul fapt că împărtășeam aceeași pasiune. Deocamdată, nu-i mulțumesc pentru că acei doi porumbei, care sunt încă pui, ar fi făcut ceva mari performanțe. Deși s-ar putea ca pe viitor să-mi facă surprize plăcute. Premise există, deja.

Pe scurt: am ținut puii închiși vreo cîteva zile și apoi i-am eliberat. Unul a dispărut în prima zi. Nu am făcut deloc caz, de obicei nici nu observ. Peste câteva zile, Cristi, fostul meu coleg de echipă cu care am început să concurez porumbeii în 2008, m-a rugat să-i împrumut o ladă de transport. Voia să bage-n ea cei câțiva pui care i se pripășiseră în balcon, cu voiajorii lui de frumusețe. Urmau să fie sacrificați pentru un bograci la care eram invitat. Am observat, mai mult din greșeală, ca unul dintre acei pui era cel de la dl. Lungu și l-am recuperat… Acum e o femelă foarte simpatică, o bijuterie. La trei etape cu puii mi-a sosit prima pe coteț, cu avansuri considerabile: 15 min, 22 min și 65 de min. La ultima etapă, Sopron, a obținut locul 10 din 846 porumbei angajați.

Al doilea pui a făcut paramixoviroză plus o infecție acută a căilor respiratorii. Vreo lună, a zăcut, la propriu! Aproape incredibil pentru prietenii care-mi cereau să-i curm suferințele, și-a revenit… greu, greu de tot, dar aproape complet. Primul lui antrenament a fost unul individual, de la 20 km. Peste 3 zile, l-am angajat la a 5-a etapă cu puii, Budapesta, 270km și a sosit ”fresh”, către seară. Peste o săptămână l-am introdus ”la echipă” la acel ultim Sopron de care-am pomenit. A sosit al doilea, după colega lui de origine, pentru a-mi mulțumi și a mă premia, împreună, cu locul 4 Crescător pe Clasamentul General (59 participanți)

Cam asta e. Și-acum concluziile.
– Prima: rezultatele-mi modeste, de columbofil încă începător (slab, pot spune unii :-)), au fost obținute cu doi porumbei ambițioși – asta e sigur! 
– A doua concluzie: norocul (sau providența) poate juca un rol important în acest sport-hobby al nostru!
– A treia: ”sângele apă nu se face”!

Închei cu multe urări de bine adresate dlui Lungu și tuturor celorlalți campioni ”mai vechi”, maeștri care continuă să-și risipească în folosul nostru eforturi, porumbei și cunoștințele acumulate de-a lungul multor ani de columbărit.
Să ne trăiți sănătos(i)!

Corneliu

PEDIGREE 160176-2011

PEDIGREE 919927-2011

Interviu Columbofil.net cu dl Lungu Gheorghe (moderat de Marius Tunduc)

Prima parte:

A II-a parte: