După un an capricios, cu furtuni abundente şi cu pierderi mari în rândul înaripatelor noastre, m-am decis să ating un subiect care nu are direct legătură cu hobby-ul nostru, însă care îl influenţează uneori puternic.

Schimbările climatice  vizibile azi ar trebui să ne facă mai atenţi la organizarea concursurilor şi lansarea porumbeilor, dar şi ca indivizi, în sensul că ar fi foarte bine ca fiecare dintre noi să încercăm să prevenim distrugerea planetei. Să plantăm măcar un pom în fiecare an, să nu aruncăm mizeriile pe jos, să devenim mai ecologici.  Sunt lucruri simple, dar care care, iată, pot avea efect direct, în timp, asupra concursurilor cu porumbei.

Din 1990 încoace suprafaţa împădurită a României s-a înjumătăţit, în timp ce în Germania, de exemplu, a crescut cu 25%. Fiind de meserie inginer silvic, aş putea umple 10 pagini cu efectele pădurilor asupra climei şi a microclimatului creat de acestea. Vedeţi lunar la televizor alunecări de teren şi inundaţii. Principalul vinovat pentru acestea este defrişarea masivă din multe zone ale ţării. Haideţi să ajutăm planeta şi impicit columbofilia, luând măsuri urgente pentru remedierea situaţiilor!

În continuare, un material mai  amplu şi un interviu cu un om de specialitate.

Ce este încălzirea globală?

Încălzirea globală este fenomenul de creştere a temperaturilor medii  ale atmosferei, înregistrate în imediata apropiere a solului, precum şi a oceanelor.
Fenomenul de încălzire globală a început să îngrijoreze după anii ’60, în urma dezvoltării industriale masive şi a creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, care sunt considerate în mare măsura responsabile de acest fenomen. Modelele climatice elaborate de specialiştii în domeniu estimează că clima globală se va încălzi cu 1,1 – 6,4°C în cursul secolului al 21-lea.. Estimările variază, din cauza faptului că nu poate fi prevăzută evoluţia emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră. De altfel, tendinţa de încălzire continuă a planetei în secolul XXI este relevată de foarte multe studii în domeniu. Foarte îngrijorător este însă faptul că aceste scenarii climatice arată că zonele polare se vor încălzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinţe dramatice.

Cauza principală a încălzirii globale este creşterea concentraţiei de CO2 în atmosferă în ultimele secole.
Aceasta a fost de 280 ppm înainte de revoluţia industrială, fiind acum de 430 ppm, adică o valoare  aproape dublă, iar în anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, dacă fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de seră (GES) s-ar menţine peste capacitatea naturală de absorbţie.
Aceasta ar putea duce în imediata perioadă la o creștere cu încă 2°C. Aceasta este probabil să se întâmple dacă ţinem seama de dezvoltarea impetuoasă a economiilor în China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau în Europa răsăriteană şi de faptul că SUA nu a ratificat încă Protocolul de la Kyoto, în timp ce utilizarea surselor înlocuitoare regenerabile curate de energie şi reţinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avansează greu.
Pe lângă dezvoltarea industrială, o altă cauză la fel de importantă o reprezintă defrişările masive ale pădurilor. Acestea duc la o creştere a concentraţiei de noxe ceea ce provoacă efectul încălzirii globale şi epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrişări, specialistii spun că ar fi nevoie de o împădurire cu 20% faţă de totalul deja existent la nivelul întregului glob.

Efectele încălzirii globale
Experţii Grupului Interguvernamental asupra Evoluţiei Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor încălzirii globale. Potrivit acestora, o încălzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global faţă de nivelul mediu de temperatură din 1990 va avea un impact negativ uriaş asupra tuturor regiunilor planetei.Până în anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de apă, provocată de topirea gheţarilor, iar alţi 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradării şi salinizării solului. Seceta va afecta regiuni întinse din sudul Africii, America Latina, zona mediteraneeană, Orientul Mjlociu si Africa de Nord. Unele studii prezic spre exemplu că pădurile amazoniene s-ar putea usca pur si simplu, antrenând pieirea unui numar uriaş de specii de animale şi plante. Experţii spun că la fel s-a întâmplat acum 55 de milioane de ani, la sfârşitul Paleocenului, când o creştere cu 5 grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta.
Pentru a se putea salva, speciile trebuie să se adapteze acestor schimbări sau să migreze odată cu zonele climatice. Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot să migreze, riscă să dispară din cauza schimbărilor climatice din habitatul lor. De exemplu, speciile din zonele montane nu vor avea unde să se mute in zone mai înalte şi mai reci ceea ce ar duce la dispariţia lor dacă acestea nu se vor adapta. O situaţie similară se va înregistra în regiunea arctică. Flora şi fauna din zonă nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de încalzirea globală şi riscă să dispară.Valurile de caldură – consecinţă a încălzirii globale – implică unele riscuri pentru sănatatea populaţiei, mai ales în zonele urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate. Se cunoaşte că vremea caniculară poate creşte riscul de deces, îndeosebi la persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. Cea mai mare vulnerabilitate o au, în general, persoanele din grupele de vârstă care depăşesc 65 de ani.

Canicula poate cauza de asemenea şi dezastre naturale. Aceasta poate produce incendii, sau poate întreţine incendiile de pădure provocate din neglijenta omului. În acest caz sunt distruse suprafeţe însemnate de pădure (uneori, zeci de mii de ha), punând, totodată, în pericol viaţa persoanelor aflate în apropiere.. De asemenea, ele provoacă nori de fum care împiedică desfaşurarea în condiţii bune a transporturilor.Prin impactul asupra producţiei de hrană, seceta poate avea efecte devastatoare asupra sănatăţii umane. Aceasta cu atât mai mult cu cât seceta este un fenomen cu frecvenţă mare în zone extinse din state în curs de dezvoltare, cu populaţie numeroasă. Insuficienţa de hrană determină un nivel mai ridicat al morbidităţii, cauzat de o serie de afecţiuni, între care se deosebesc pelagra, anemia feripriva, hipocalcemia, hipomagnezia, conţinutul scăzut în macro şi, mai ales, micronutrienţi (vitamine, săruri minerale), dar şi slăbirea rezistenţei organismului faţă de factori patogeni. Anemia, malnutriţia şi, respectiv, subnutriţia sunt efecte ale consumului inadecvat de hrană. Aproximativ doua miliarde de persoane din ţările în curs de dezvoltare sunt anemice, iar 1,1 miliarde de persoane din întreaga lume sunt malnutrite (UNPF, 2001). Frecvenţa subnutriţiei este, de asemenea, ridicată în multe regiuni ale lumii. Se estimează că numărul persoanelor subnutrite cronic era, în 1996–1998, de 792 de milioane de persoane, ceea ce reprezinta 18% din populaţia totală a regiunilor respective.
Pentru a evita un viitor sumbru al planetei, ar trebui ca, până în 2050, emisia gazelor cu efect de seră să scadă de două ori la nivel mondial şi de patru ori pentru ţările industrializate.
Exista şi un scenariu optimist, conform căruia, pâna în 2100, temperatura va creşte cu 1,1 – 2,9 grade Celsius. Însă specialiştii consideră că e puţin probabil acest lucru, de vină fiind inerţia sistemelor ecologice şi cantităţile de dioxid de carbon adunate în atmosfera de-a lungul ultimelor sute de ani.

INTERVIU CU D-NA MAGDALENA IORDĂCHESCU, METEOROLOG

Pentru început vă rog să ne spuneţi cum vă numiţi, ce profesie aveţi şi de câţi ani practicaţi o această profesie?

Numele meu este Iordăchescu Magdalena, sunt de profesie meteorolog şi lucrez în acest domeniu din 1996 de 13 ani.

Eu v-am cunoscut prin intermediul regretatului domn Gătăjescu, el a fost şeful dumneavoastră?

Da, mi-a fost director!

Cum vi pare ultima perioadă sau mai bine zis începutul acesta zbuciumat de vară, comparativ cu alţi ani?

Spre exemplu am o comparaţie cu anii 1999 – 2005 pentru că în meteorologie comparaţiile se fac  pe perioade de minim 5 ani. Se consideră că în 5 ani se desfăşoară un ciclu meteorologic complet!

Între 1999 şi 2005, studiind lunile de vară se pot trage nişte concluzii în ce priveşte evoluţia vremii. În toţi aceşti ani temperaturile în luna iunie au oscilat între 25° C şi 30°C. Precipitaţiile au fost aproximativ asemănătoare în fiecare an cu excepţie în 2005, când toată vara a fost mai ploioasă. În lunile iulie canicula a fost prezentă un număr mare de zile, alternând însă şi cu zile ploioase. Temperaturile s-au situat între 25° C şi 35°C, iar perioadele au fost relativ similare: 7 – 10 zile de caniculă alternând cu 5 – 7 zile de precipitaţii. Lunile august au fost în general cele mai călduroase, temperaturile alternând între 20° C şi 40°C, mai ridicate în sudul ţării. Nordul a fost mai puţin afectat de temperaturi peste 40° C.,cu excepţia lunii august 2005 când nu a fost caniculă.Asta în ceea ce priveşte precipitaţiile şi temperatura. Celelalte fenomene cum sunt vântul grindina, furtunile sunt prezente permanent în timpul ploilor de vară.

Aşadar avem de-a face cu o vară relativ normală?

Nu ştiu dacă neapărat îi putem spune normală, dar sigur fenomenele se repetă. Sunt ani ca de exemplu 1999, 2000, 2002, când luna iunie a avut temperaturi extrem de ridicate chiar uneori până la 35 ° C. Pentru zona noastră temperată, luna iunie este caracterizată statistic de temperaturi de până la 30° C. În aceste zile cu temperaturi foarte ridicate apar şi fenomene violente ca grindina, vânturi puternice, cam ca şi în anul acesta.

Deci comparativ cu perioada 1999-2005 sunt asemănări?

Da, este ceva asemănător! În general omului i se pare că este ceva deosebit atunci când desfăşoară o acţiune care este impiedicată de prezenţa acestor fenomene, cum sunt şi concursurile cu porumbei în cazul dvs.

Multă lume vorbeşte despre schimbările climateice şi mai ales columbofilii în ultimele săptămâni vorbesc mult despre asta. Ce părere aveţi ca şi meteorolog despre acest subiect?

Se desfăşoară la nivel mondial cercetări în acest domeniu. La Paris funcţionează laboratorul de meteorologie dinamică şi şeful acestui laborator a afirmat că pe lângă încălzirea globală acest secol va fi caracterizat şi de fenomene neplăcute şi neaşteptate ca şi seceta, canicula, furtuni frecvente şamd.

Deci putem să ne aşteptăm şi în continuare la astfel de fenomene?

Nu cred că trebuie să dramatizăm acum, dar în mod sigur ne vom mai întâlni cu aşa ceva. Clima este definită ca un regim multi-anual mediu al proceselor al proceselor şi fenomenelor meteorlogice. Iar clima este determinată de radiaţia solară şi circulaţia generală a maselor de aer.. Precipitaţiile, nebulozitate, vântul sunt determinate de circulaţia maselor de aer.

Încălzirea globală este reală în ultimii 50 de ani. Temperatura media a crescut cu 0,7 grade. Secolul 20 a fost secolul cu cea mai ridicată temperatură iar deceniul 1990 – 1999 a fost deceniul cu cea mai ridicată temperatură din ultimii 1000 de ani. Se peconizează că până în 2010 temperatura medie globală ar putea creşte cu 1 până la 6° C. şi se dă ca medie 4° C.

Încălzirea se datorează efectului de seră. A crescut enorm numărul de maşini, încălzirea locuinţelor se face altfel, etc.

Şi totuşi ziceaţi că sunt similitudini faţă de 1999-2005?

Da, sunt.Încălzirea globală a început să se producă în urmă cu câţiva zeci de ani, iar efectele ei nu sunt extraordinar de rapide. Deci sunt similitudini cu perioadele anterioare şi nu putem pune toate efectele verilor caniculare pe seama încălzirii globale. Fenomene violente care perturbă bunul mers al concursurilor cu porumbei au fost şi vor mai fi.

La ce credeţi că ne putem aştepta în viitor?

Este posibil ca fenomenele violente să se intensifice pe perioada verii. Este una dintre caracteristicile procesului de încălzire globală,iar fenomenele neprevăzute pot să se intensifice.

Ce înseamnă fenomene neprevăzute?

Fenomenele meteorologice nu pot fi prevăzute aşa cum îşi închipuie marea majoritate a oamenilor. Nu se poate specifica într-o zi când plouă că într-un cartier va ploua şi în altul nu. Este o probabilitate foarte mare de prevedere, dar totuşi nu 100%:

Cum faceţi previziunile meteo?

Fenomenele meteo se prevăd pe baza unor hărţi de sol şi de altitudine colectându-se datele reale de la staţiile ce împânzesc întreaga lume. Pe baza acestor date se desfăşoară nişte modele meteorologice. Pe baza lor meteorologul care este un om care observă fenomenele face o prognoză. PROBABILITATEA DE REUŞITĂ A PROGNIZEI ESTE ÎNTRE 0% ŞI 100%

DEPINDE DE EXPERIENŢA METEOROLOGULUI!!!

Care este marja de eroare la prognoza pentru o zi, făcută chiar în dimineaţa zilei respective?

Este cum am arătat mai sus. Depinde de meteorolog.Însă vara, mişcările sunt foarte rapide şi sunt cazuri când brusc sunt schimbări pe care nu le poate prevedea nimeni. Deci şi prognoza unui meteorlog experientat poate suferi erori.

Când putem primi deci informaţiile cele mai exacte?

În dimineaţa zilei, înainte de lansare. Atunci se pot primi totuşi informaţiile cele mai precis în special pentru următoarele 12 ore.

Cum comentaţi faptul că sunt atâte site-uri pe internet care prezintă prognoze meteo şi majoritatea dau date greşite, şi mai mult dacă ne uităm în 5 – 6 locuri vedem prognoze diferite?

Noi meteorologii folosim nişte site-uri profesionale, la care publicul larg nu are acces. Cele care le găsiţi pe net sunt pur informative. Prognoza depinde de cei care o fac. Şi sunt convinsă că aceste site-uri nu au personal specializat şi profesionist şi de aici erorile mari pe care le vedeţi.

Cum este împărţită ţara in punct de vedere meteo?

În ţară avem şase centre meteorlogice regionale. La Craiova la noi, la Timişoara, la Sibiu, la Cluj, la Bucureşti, şi la Bacau.

Credeţi că asociaţiile columbofile ar putea face contracte cu aceste centre meteorologice pentru a avea accest la prognoze mai sigure?

În mod sigur, pentru că noi oferim servicii pentru mulţi alții!

Mulţumim pentru interviu şi poate că asociaţiilor noastre le va surâde ideea unor prognoze meteo făcute de profesionişti.

Ing. Marius Tunduc